Divortul - cum il va afecta pe copil?

Un concediu perfect este cel în care merg împreună mama, tata şi copiii. Dar ce e de făcut atunci când părinţii sunt divorţaţi?

Te-ai separat de tatăl copiilor tăi sau pur şi simplu anul acesta nu îţi poţi lua concediu iar cei mici trebuie să-şi petreacă vacanţa numai cu el. Iată câteva sfaturi pentru ca ei să aibă o vacanţă de vis, chiar dacă tu nu le eşti alături.
„Fiul meu, Andrei, de 9 ani, se distrează de minune când este cu mine“, ne-a mărturisit un tătic divorţat de doi ani. „În realitate, în prima vacanţă de după divorţ pe care am petrecut-o împreună, eu eram cel stresat. Andrei s-a împrietenit imediat cu alţi copii de vârsta lui care stăteau în acelaşi hotel cu noi. Eu eram cel singur.“ Două săptămâni în care te poţi bucura de propriul copil, într-o atmosferă de vacanţă. Este o oportunitate extraordinară pentru orice părinte, cu atât mai mult pentru cei care nu-şi văd copilul decât în weekend. Totul este să nu-ţi fie teamă că nu te descurci.

Legăturile se pot întări...

Chiar dacă părinţii nu mai locuiesc împreună, iar tatăl este cel care îşi vede din ce în ce mai rar copilul, nu e nici o problemă. Psihologii sunt de părere că nu cantitatea timpului petrecut cu micuţ este cea importantă, ci calitatea raportului existent între tată şi copil.

Pentru că tatăl îi poate cuceri încrederea copilului, chiar dacă îşi petrec împreună numai weekend-ul în care se joacă împreună. Intimitatea între fiu şi părinte se construieşte într-un mod destul de clar - ajutându-l să mănânce, să se îmbrace, să se pregătească pentru noapte. Astfel, vacanţa poate deveni o oportunitate în plus pentru ca tatăl să trăiască aceste experienţe.

Singur sau cu ajutorul bunicilor?...

Mulţi taţi preferă să petreacă perioada estivală alături de proprii copii, apelând la ajutorul bunicilor. O alegere care, fără îndoială, poate simplifica lucrurile. Numai că un bunic nu va putea crea niciodată acea punte directă dintre părinte şi copil. În plus, este puţin probabil ca bunicii să se coboare cu atâta uşurinţă la mintea celui mic.

Vacanţa ideală? E aceea în care părintele se află într-un grup, cu alţi părinţi care îşi dau unul altuia o mână de ajutor şi care, în cel mai fericit caz, s-au mai vizitat şi înainte.

Şi dacă cel mic plânge după mama?...

Momentul dificil este acela în care mama îşi sună copilul. Atunci, este foarte posibil ca celui mic să-i dea lacrimile instantaneu. Ce e de făcut? „Nu se pot şi nici nu trebuie evitate contactele“, spun psihoterapeuţii. „Copilul, cel puţin până la 10-12 ani, are nevoie să-şi audă mama, pentru că ea este cea de care este legat din punct de vedere emoţional.

De aceea, cel mai bine e ca mama să telefoneze în timpul zilei, atunci când cel mic se joacă şi este extrem de fericit, activ şi plin de vivacitate. Pentru că seara, înainte de culcare, când este obosit, este foarte posibil ca telefonul mamei să-i producă melancolie“, mai spune psihoterapeutul. Uneori, copiii înţeleg că tatălui nu-i face plăcere să discute cu mama la telefon şi nici nu-i cer acestuia receptorul.

Dar suferă în tăcere. Iar la întoarcere este posibil chiar să refuze să se mai ducă acasă la tatăl lui, în weekend. Oricum, pentru a evita ca cel mic să sufere de dorul mamei, este de preferat ca vacanţele să fie la început mai scurte şi apoi, pe an ce trece, din ce în ce mai lungi.

Şi dacă vine şi logodnica tatălui?...

Ce e de făcut dacă tata are o nouă logodnică şi îşi doreşte să îşi petreacă vacanţa cu ea şi cu copilul din relaţia anterioară? Psihoterapeuţii sunt de părere că noua parteneră a tatălui nu trebuie, în nici un caz, să-i fie prezentată celui mic chiar în ziua plecării. Este de dorit ca cei doi să se cunoască dinainte şi, eventual, să-şi fi petrecut deja împreună un weekend. Mai bine zis, copilul trebuie să fie convins că între tatăl lui şi noua lui iubită există o legătură solidă.

Ghid practic pentru tatăl baby-sitter...

Indiferent care ar fi motivul pentru care mama nu este împreună cu ei - ea nu mai este soţia lui tati sau, pur şi simplu, vara asta nu îşi poate lua concediu -, copilul trebuie să se bucure din plin de vacanţă. Aşadar:
  • eventualele tensiuni între părinţi nu trebuie să îl atingă; un cuvânt aspru, o remarcă neplăcută a tatei la adresa mamei (mai ales în absenţa ei!) îi strică sigur ziua de joacă. În plus, îşi simte ameninţată existenţa ocrotită de până atunci.
  • tatăl trebuie să-şi cenzureze eventualul imbold de a şi-l face “complice” la denigrarea mamei. Copilul va asocia mereu acest episod jenant pentru el cu prima vacanţă petrecută cu tata. Şi îşi va dori să fie şi ultima. 
  • cel mic nu trebuie să aibă nici un moment impresia că absenţa mamei este o pedeapsă pentru ceva ce el a făcut sau nu a făcut; este binecunoscută capacitatea copiilor de a se autosuspecta pentru toate relele din familie...
  • din contră, el trebuie să simtă că este iubit, admirat şi luat în serios. Şi cu atât mai mult dacă tata este însoţit de noua lui parteneră de viaţă!
Altfel, vacanţa lui este ratată. Şi, chiar dacă nu o va mărturisi, în sinea lui nu o să vă ierte niciodată.

Sursa: revista Unica 

 Daca ti-a placut acest articol, atunci apasa LIKE, pentru a-l citi si altii.

Cititi si: Divortul este contagios