Pregatirea pentru despartirea fizica la copii

Unii copii sunt nerăbdători să experimenteze situaţii inedite şi să îşi facă noi prieteni sau să schimbe pur şi simplu decorul. Alţi copii devin anxioşi, încercând sentimente de teamă la gândul despărţirii de unul dintre părinţi.
Există unele sugestii pentru a face această despărţire în mod treptat şi uşor de acceptat. Depinde de d-voastră dacă doriţi să ţineţi cont de aceste mici trucuri!...

Prima "ruptură" are loc la vârsta la care copilul merge la grădiniţă. Momentul se petrece de regulă când copilul are 3 ani împliniţi. Emoţia despărţirii de părinţi este dublată de necesitatea de a-şi lua adio de la recuzita de bebeluş, pe care nu o acceptă majoritatea grădiniţelor: pamperşi, sticluţă cu biberon sau chiar suzetă. În mediul atât de nou, cu copii şi o "tanti" care păstrează distanţa, nu este foarte greu ca bebeluşul alintat de ieri să îşi dorească afecţiunea de acasă. De la dorinţă şi până la viitorul plâns nu este o cale atât de mare… Unii părinţi se lasă înduioşaţi de această situaţie "fără scăpare" pe care o afişează prichindelul şi renunţă să îl acomodeze cu colectivitatea.

Chiar dacă copilul este mic, părintele poate să îi vorbească acestuia despre avantajele noului mediu de viaţă şi de joacă. Descrierea viitorului spaţiu de joacă are rol în crearea unei sfere de aşteptări din partea micuţului, dar şi de acomodare mentală, preliminară în vederea acceptării noului în viaţa sa. În asemenea situaţii, trebuie accentuată ideea că separarea de părinţi are loc pentru o perioadă limitată temporal, că părintele se va întoarce şi îl va "repatria" pe micuţ. O altă sugestie pentru a acomoda copilul în colectivitate este de a rămâne cu el la începutul şederii în centrul de peşcolari, grădiniţă sau chiar şcoală. La început, copilul se va simţi în largul său ştiind că faceţi parte din decor, că sunteţi aproape. În cazul în care se va simţi stingherit faţă de colegi- mai ales copiii de vârste mai mari – vă va cere singur să părăsiţi spaţiul de joacă.

Mici tertipuri pentru stimula acomodarea...
Un truc de multe ori eficient este de a lăsa copilul să aducă cu el la grădiniţă un obiect cu care este familiarizat. O jucărie preferată, un animal de pluş sau chiar o păturică cu care se înveleşte acasă îi vor spori senzaţia de confort. Alţi copii îşi doresc să aibă în colţişorul, dulapul sau pătuţul de la grădiniţă, fotografia familiei sale. Uşor de îndeplinit, dorinţa trebuie să concorde şi cu regulamentul de ordine interioară al instituţiei. La fiecare început de an şcolar, educatoare îşi închipuie că noile grupe vor întâmpina dificultăţi în acomodare. Totuşi este bine ca părintele să comunice stările şi impresiile cu care vine copilul de la grădiniţă. Atât în cazul preşcolarilor, cât şi al viitorilor şcolari, este bine ca să li se prezinte educatorul sau învăţătorul cu ceva vreme înainte de începerea programului propriu-zis.

Un alt mijloc de a obişnui copilul cu ideea de despărţire este de a fixa un anumit termen de şedere, dar şi de a-l respecta. Chiar dacă va fi greu la început, trebuie să credem că odată plecaţi, educatorul sau supraveghetorul va şi reuşi să calmeze copilul. Dacă ne întoarcem din drum, este posibil ca să-i facem "înstrăinatului" mai mult rău decât bine. Pentru ca totuşi să fim împăcaţi cu situaţia, am putea urmări fără să fim văzuţi, cât de repede se acomodează copilul după plecare noastră.

La sfârşitul fiecărei zile nu ar strica să vă faceţi timp pentru a realiza un bilanţ, despre activităţile petrecute de copil în noul mediu. Referitor la acestea, copilul trebuie încurajat să procedeze ca şi ceilalţi copii. Dacă băieţelul sau fetiţa doreşte să împărtăşească din impresiile sale, la sfârşitul zilei este de preferat să găsească înţelegere şi să trăiască bucuria reîntâlnirii cu părinţii.

Aceste indicaţii funcţionează în majoritatea cazurilor. Totuşi mai sunt şi situaţii în care copilul nu vrea să coopereze, devenind isteric. Dacă comportamentul său nu încetează, ar fi bine să vă gândiţi şi la alte soluţii. Înainte de aplicarea unei măsuri, trebuie consultat şi supraveghtorul, pentru a vedea unele posibile ajustări. În final, orice părinte ar trebui să decidă ce este mai bun pentru copilul său.

Sursa: bebemagia.ro

Cititi si: Ce facem cand copilul este stresat?

Ce se intampla cand exista prea mult rasfat?

Cum iti ajuti copilul sa scape de timiditate